"."REVISTA PRESEI ONLINE ULTIMILE STIRI DE ACTUALITATE","

Foto criza si saracia maramuresenilor (c) eMaramures.ro

Astazi, 20 martie, de la ora 15.00, la televiziunea eMaramures puteti revedea in emisiunea „30 de minute” o radiografie cutremuratoare a impactului crizei economice asupra maramuresenilor. Afla raspunsurile pana acum ascunse la intrebarile: de ce n-a functionat niciodata „comisia antisaracie” din Maramures, de ce salariatii din judet sunt printre cei mai slab platiti din tara, cand esti considerat sarac in tara ta si ce raporturi ale vietii sociale s-au schimbat in ultimii trei ani.

La finalul anului 2008, desi primele efecte ale crizei economice mondiale s-au resimtit in Romania, presedintele Comisiei Nationale de Prognoza, Ion Ghizdeanu, linistea populatia spunand ca somajul nu ar trebui sa ne sperie si ca va creste foarte putin, de la 6,3% la 6,5%, insa nu vom avea probleme pentru ca, trimestrial, sunt cel putin 100.000 de locuri de munca vacante.

Niciuna dintre declaratii nu erau sustinute economic. In scurt timp, mii de societati private din Maramures si-au inchis portile, iar multe altele si-au redus semnificativ numarul angajatilor sau salariile acestora. In judet, somajul s-a dublat intr-un singur an.

„Impact major” asupra maramuresenilor
Chiar daca comparam anul trecut cu 2009, varful crizei economice, seful statisticii din judet recunoaste ca maramuresenii au dus-o mai rau, “impactul vietii sociale fiind insemnat”. “Somajul de la sfarsitul anului 2010 are un nivel destul de ridicat, aproape de nivelul anului 2009. Impactul crizei asupra vietii sociale a fost unul major in Maramures”, a confirmat Vasile Pop, directorul Directiei de Statistica Maramures.

Efectele crizei economice asupra maramuresenilor s-au concretizat prin pierderea a zeci de mii de locuri de munca – doar in 2009, peste 23.000 de oameni au fost disponibilizati sau au fost trecuti pe somaj tehnic – si scaderi semnificative a salariilor, implicit a traiului de zi cu zi.

„Daca am pornit in criza cu 8.600 de someri, deja la sfarsitul anului 2009 numarul somerilor a crescut la 13.282. Practic, rata somajului s-a dublat fata de inceputul anului 2009”, a declarat directorul AJOFM Maramures, Oana Osanu.

Pierderea locurilor de munca
Criza economica a influentat negativ fenomenele sociale si a condus la scaderi importante in ce priveste populatia totala si forta de munca salariata. “In 2010 avem o scadere fata de 2009 de 5.660 de salariati. Iar la populatia ocupata, ca nu sunt toti salariati, este o scadere de 2.700 de persoane ocupate, de la 198.000 la 195.300”, a explicat seful Directiei de Statistica Maramures.

Foto Criza si saracia maramuresenilor (c) eMaramures.ro

De asemenea, rata de ocupare a resurselor de munca din Maramures este de doar 59,3% (adica 40% dintre „cei in putere de munca” nu lucreaza), insa ceea ce dezechilibreaza si mai mult balanta economica din judet este procentul scazut al celor care lucreaza in industrii productive.

„37% lucreaza in agricultura si doar 23,5% sunt in industrie si constructii. Faptul ca in Maramures s-a mutat ponderea spre servicii, unde lucreaza 55% din populatia salariata, este bine, dar intr-o tara cu economie buna, unde motoarele economiei merg, nu la noi…”, a mentionat directorul de la statistica, Vasile Pop.

In lipsa locurilor de munca, a reducerii salariilor, pensiilor si ajutoarelor sociale, nivelul de saracie in Maramures a crescut, in 2007 PIB-ul Maramuresului fiind putin peste 7 miliarde de lei, iar produsul intern brut pe cap de locuitor scazand pana la 11.000 de lei pe an, adica sub 1.000 de lei pe luna.

Comisia care a existat doar pe hartie
O regula a administratiei este aceea ca atunci cand intervin conditii speciale care se repercuteaza negativ asupra populatiei, autoritatile intervin. In urma cu peste sapte ani, observand acutizarea fenomenului de saracire, cauzata in special de disponibilizarile din marile unitati industriale, statul a dispus ca in fiecare judet sa se infiinteze o comisie antisaracie. Iata care a fost drumul sinuos parcurs in cei sapte ani de comisia din Maramures.

„Aceasta comisie a functionat prin 2003-2004, pe urma s-a transferat la nivelul Consiliului Judetean, iar cand s-a infiintat Directia de Inspectie Sociala a intrat in subordinea acesteia. Cand s-a desfiintat Directia de Inspectia Sociala aceasta comisie… a disparut. In 2009, aparand Legea 329, a trebuit reinfiintata, reorganizata, dar de data asta in cadrul Agentiei Judetene de Prestatii Sociale”, a explicat subprefectul Bondi Gyongyike.

Comisia „antisaracie” trebuia sa elaboreze un plan judetean al incluziunii sociale si protectiei sociale, iar apoi trebuia sa monitorizeze realizarea acelui plan si sa prezinte stadiul implementarii sale la Comisia Nationala de Incluziune Sociala. Nici macar subprefectul judetului, care in 2005 se afla la conducerea Prefecturii Maramures, nu stie daca acest plan „antisaracie” a fost facut in judet.

Sunt convinsa ca n-a functionat aceasta comisie! Acum, doamna directoare de la comisie este la Bucuresti pentru a sutine examenul pentru conducerea institutiei. Acolo tot timpul erau niste miscari de cadre, nu s-a stiut cine este director, director interimar… Acum se va finaliza, se va sti cine va fi director si sper ca va intra pe fagasul normal aceasta comisie”, spune subprefectul judetului, care sustine ca e convinsa de importanta comisiei intr-un judet in care „saracia se simte putin mai tare”.

Cand esti sarac in Romania?
Cu o comisie de combatere a saraciei care n-a functionat niciodata din cauza luptelor interne date pentru sefia unei institutii, am incercat sa descoperim cand esti asistat social, adica ajutat de stat sa nu mori de foame sau frig. Asa am aflat ca legea lui Orwell este inca functionala: adica unii sunt mai… europeni decat altii.

Foto Criza si saracia maramuresenilor (c) eMaramures.ro

„Persona care nu se poate gospodari singura din venitul care-l realizeaza este considerata persoana asistata. In comparatie cu asistatul social din Uniunea Europeana, unde, de exemplu in Belgia, un asistat social are o limita de 800 de euro pe luna, in Romania nivelul minim garantat este 110 lei pe luna. Diferentele sunt foarte mari. Inainte de anul de varf a crizei, 2009, erau 35 de tipuri de prestatii sociale, iar acum statul considera ca, pana in 2013, tipul prestatiilor trebuie reduse”, a declarat Tania Zaharie, directorul Serviciului Public de Asistenta Sociala (SPAS) Baia Mare.

Cei mai saraci dintre maramureseni apeleaza, disperati, la mila statului. 200 dintre baimareni mananca la cantina sociala, primind pranzul si cina, ambele gatite cu o suma derizorie: 6 lei pe persoana. Pana acum, acest serviciu deservea 400 de baimareni, dar din cauza crizei economice una dintre unitati a fost inchisa, consilierii muncipali decizand ca bugetul local nu mai poate suporta norma de hrana si plata utilitatilor decat pentru jumatate dintre saracii orasului.

Fenomenul schimbarii raportului etnic al saracilor
Dupa declansarea crizei economice, s-a observat inca un fenomen care ar trebui sa ingrijoreze autoritatile: s-a schimbat raportul etnic al celor care apeleaza la cantina sociala pentru a nu muri de foame.

„Multi dintre varstnici nu doresc sa beneficieze de serviciile sociale, au demnitatea lor… Cantina de ajutor social e perceputa ca deservind un anumit grup etnic, desi nu e adevarat. Din pacate, tot mai multe familii care mananca acolo sunt de nationalitate romana si fac parte dintre aceia care si-au pierdut locul de munca”, a mentionat directorul SPAS Baia Mare, Tania Zaharie.

Alta forma de ajutor pentru cei care si-au pierdut casele, dar nu si-au construit colibe ilegale prin Baia Mare, este azilul de noapte. Seful acestui centru explica de ce persoanele asistate sunt deznadajduite, in pofida ajutorului pe care-l primesc.

Foto Criza si saracia maramuresenilor (c) eMaramures.ro

„Multi nu sunt chiar oamenii strazii, dar viata i-a adus aici si nu trebuiesc condamnati. Ce sa facem cu ei, sa-i omoram? Insa societatea ar trebui sa se implice mai mult. Le dam masa, ii spalam, le oferim caldura, le oferim ce putem noi, da? Bun, la ora 8 dimineata acesti oameni pleaca din azil, dar unde? Am fost cu cativa tineri care proveneau de la casele de copii, care doreau efectiv sa lucreze, sa se angajeze. Am ajuns la cateva institutii si li s-a spus sa faca cereri de angajare. Si cu cererile au ramas…”, a explicat Ovidiu Gasca, administratorul Centrului multifunctional tip azil de noapte din Baia Mare.

Astazi, numai in municipiul resedinta de judet aproape 10% dintre baimareni beneficiaza de o forma de ajutor social. Insa valoarea acestora a scazut semnificativ, dupa ce statul a stabilit ca daca detii anumite bunuri nu mai esti sarac. Am intrebat-o pe sefa Serviciului Public de Asistenta Sociala din Baia Mare daca cei considerati saraci pot trai cu ceea ce le da statul sau municipalitatea, in conditiile in care acestea sunt incapabile sa le ofere posibilitatea de a munci si de a se intretine singuri.

„Foarte greu! Chiar daca adaugam si subventiile si la ajutoarele de incalzire si toate celelalte tipuri de subventii. Toate s-au redus si este foarte greu… Reactia se vede in strada prin numarul crescut de cersetori. Cheltuielile cu cosul zilnic de hrana sunt crescute, asistam cu toti la o scumpire a oricarui produs posibil, cheltuielile cu facturile la utilitati…”, spune directorul SPAS Baia Mare.

Cauzele lipsei locurilor de munca
Problema lipsei locurilor de munca din Maramures, cel mai acut efect al crizei economice, este pusa de autoritati pe seama perspectivelor reduse ale angajatorilor, nesustinuti de masuri din partea statului sa dezghete piata muncii, dar si a… cursurilor de formare profesionala, specializarile fiind in meserii care nu se mai cauta.

„Poate ca aceste cursuri de formare profesionala nu sunt bune, nu folosesc oamenilor! Pe mine ma apuca frisoanele cand aud ca tot in aceleasi meserii pregatim oameni. Nu cred ca avem nevoie de asa de multi chelneri, coafeze sau manichiuriste. Avem nevoie de sudori in constructii si nu aud pe nimeni ca face cursuri de sudori. Nu avem oameni calificati in constructii…”, a declarat subprefectul Bondi Gyongyike. 

Foto Criza si saracia maramuresenilor (c) eMaramures.ro

Surse din randul autoritatilor ne-au dezvaluit ratiunea continuarii cursurilor de calificare pentru meserii care nu ofera nicio perspectiva de angajare prin faptul ca acreditarea unor altfel de specializari, care ar oferi perspectiva angajarii, necesita extrem de multa birocratie si multi bani. Asa ca formatorii profesionali continua sa scoata pe banda rulanta ospatari si coafeze.

Insa, chiar daca ar gasi un loc de munca, maramuresenii sunt printre cei mai prost platiti romani si am aflat si explicatia. „In decembrie 2010, salariul brut mediu pe tara a fost de 2.067 de lei, insa in Maramures a fost de doar 1.432 de lei, cu 35% mai putin! Salariul mediu net este pe tara 1.496 de lei, iar in Maramures este de doar 987 de lei. La acest fenomen sunt si explicatii: nu avem ramuri economice productive importante, care sa poata sa plateasca salariatul la un nivel apropiat de media pe tara. Ca nivel de salarizare, Maramuresul este, cum ati spus dumneavoastra, la coada clasamentului!”, a recunoscut directorul Directiei de Statistica, Vasile Pop.

Reactia la lipsa locurilor de munca
In lipsa unei strategii eficiente de creare a locurilor de munca a autoritatilor din judet, din nevoia de a-si intretine familiile, unii maramureseni au luat decizii extreme. Cei care nu au plecat sa lucreze in strainatate, oameni specializati, cu studii superioare, accepta sa lucreze pe bani putini, asteptand alternative in care cred din ce in ce mai putin. Directorul Agentiei de Ocupare a Fortei de Munca dezvaluie doar un exemplu.

A scazut si numarul locurilor de munca vacante si acesta este un aspect destul de ingrijorator pentru noi. Luna aceasta am avut un caz aparte, un inginer in constructii a acceptat sa lucreze la un angajator din constructii, sa faca munca necalificata… In acest fel angajatorul nu e obligat sa-i dea angajatului salariul minim aferent studiilor, ci un salar mai mic. Si aceasta este o problema, pentru ca sunt multi”, a declarat Oana Osanu, director AJOFM Maramures.

Din pacate, in aceasta criza pe piata muncii inca nedeslusita de autoritatile judetene, care asista inerte la acutizarea fenomenului de saracie in Maramures, cazul inginerului angajat ca muncitor nu este singular. La Directia de Statistica, chiar statul a angajat 11 absolventi de institutii de invatamant superior pe posturi ce necesitau o calificare medie.

„La sfarsitul lunii februarie am angajat prin concurs 11 operatori pentru prelucrarea datelor de la recensamantul agricol. Nivelul de salarizare e pentru studii medii, 690 de lei, atat. Dar au venit 47 de absolventi cu studii superioare! Primesc in mana 480 de lei si lucreaza 8 ore, cu ochii in ecran… Asta-i situatia. Multi au si masterat, au 10 pe linie… Si acum sunt operatori si atat”, a mentionat directorul Directiei de Statistica, Vasile Pop.

Am fost in cele trei camere cu alura de magazii in care lucreaza cei 11 tineri. „A fost singurul loc de munca pe care l-am gasit… Daca mi s-a oferit aceasta posibilitate, nu am ratat-o, am dat un examen si m-am angajat. Deocamdata sunt multumit”, spune unul dintre tineri.

O absolventa de Asistenta Sociala a explicat ca a acceptat acest serviciu care necesita doar studii medii pentru ca nu-si gaseste un post in domeniu. „Nu pot lucra in domeniul in care sunt specializata pentru ca sistemul e blocat. Lucrez ce pot pentru ca am nevoie de un serviciu, de activitate si, bineinteles, de bani”, spune tanara.

Un absolvent de Stiinte Economice spune ca n-a gasit alt loc de munca si trebuie sa isi intretina familia. „Din pacate aici e foarte slab platit. E Santierul Cucu, nu da bani da da de lucru. La 6,9 milioane brutul e cam greu sa-ti intretii o familie”, spune tanarul facand haz de necaz.

Langa el, alt tanar, care face un masterat la Arad, spune ca primesc net 460 de lei pe luna, iar o tanara care este inginer topograf subliniaza ca „intr-un fel nu merita sa te angajezi, dar deocamdata este bine pentru noi”. „Multi dintre tinerii care termina o facultate in ziua de azi stau acasa pentru ca nu-si gasesc serviciu. Asta este, ce sa facem? Muncim pentru banii care ni-i da statul. Mai mult nu putem sa cerem”, spune tanara inginer topograf.
Alt raport ingrijorator
In Maramures se inregistreaza inca o situatie aparte. In lipsa locurilor de munca, raportul dintre pensionari si salariati este unul dintre cele mai mari din tara, iar redresarea fenomenului care acutizeaza gradul de saracie din judet este o himera, considera seful statisticii maramuresene.

Foto criza si saracia maramuresenilor (c) eMaramures.ro

„Numarul de salariati, care este in continua scadere, este acoperit de un numar mare de pensionari. Daca pe tara numarul pensionarilor raportat la numarul salariatilor este de 116 la 100, la noi este 140 la 100. Numarul salariatilor care alimenteaza fondul de pensii scade si, ca atare, pensia media este mai scazuta. Nu va fi o posibilitate de redresare a raportului, cel putin de apropiere fata de media nationala, nici in urmatorii ani”, a explicat directorul Directiei de Statistica, Vasile Pop.

Atunci cand moare speranta…
Cel mai ingrijorator aspect care s-a rasfrant asupra maramuresenilor odata cu criza economica a fost semnalat de seful azilului pentru saraci din Baia Mare: atunci cand moare speranta, moare si dorinta de a trai.

„Un raport, asa, mai sumbru, ar fi ca din cati ne-au tranzitat azilul, vreo 13 au murit. Dar efectiv oamenii aia nu au vrut sa traiasca! Deci au dorit sa moara inghetati. Nu, nu, nu au vrut”, a povestit Ovidiu Gasca, administratorul Centrului multifunctional tip azil de noapte din Baia Mare.

Fara sa mai spere in masuri salvatoare, maramuresenii continua sa traiasca sub impactul devastator al crizei economice, accentuata de lipsa de strategii si de gestionarea deficitara a banilor publici de catre autoritati. Cu regretul ca nu putem sa va oferim un bilant optimist, iata-l pe cel real.

In 2010, puterea de cumparare a maramuresenilor a scazut cu 6,2% fata de varful crizei, anul 2009. Costul vietii s-a dublat, ca si somajul, iar salariile au scazut cu 35% fata de media pe tara, aruncandu-ne la coada natiunii. Din cauza crizei locurilor de munca, mai lucreaza, pe cont propriu sau ca angajati, doar 60% dintre maramuresenii in putere, iar indicii demografici au un trend negativ: se nasc mai putini copii, mor mai multi oameni, se casatoresc mai putini tineri, divorteaza mai multe cupluri.

Chiar daca este sumbru, fenomenul crizei a determinat totusi doua aspecte care ne apropie de normalitatea pe care pana acum am ignorat-o: s-au terminat si halucinatia ca putem trai mai sus decat suntem in realitate si iluzia ca aceia pe care i-am ales ne protejeaza.

Foto: Criza si saracia maramuresenilor (c) eMaramures.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Nor etichete

%d blogeri au apreciat asta: